Pentru a înțelege care sunt cauzele parodontozei, haideți să ne amintim ce este boala parodontală. În primul articol din seria #sfatulparodontologului am vorbit despre asta, dar aș vrea să ne reamintim câteva aspecte. Așadar…

Ce este boala parodontală?

Boala parodontală este o afecțiune inflamatorie cronică ce afectează structurile ce mențin dintele în os. Totalitatea structurilor care mențin dintele în os poartă numele de parodonțiu marginal.

Atunci când inflamația afectează gingia, patologia poartă numele de gingivită. Când inflamația avansează la structurile profunde de susținere a dintelui, vorbim despre parodontită marginală. În mod uzual, pacienții folosesc termenul de “parodontoză”. Deși este un termen greșit, voi continua să îl folosesc și eu pentru a fi mai simplu de înțeles și pentru a nu crea confuzii.

Care sunt cauzele gingivitei și ale parodontozei?

În etiologia bolii parodontale putem vorbi despre componenta bacteriană, cauza principală a îmbolnăvirii și despre factori favorizanți.

Placa bacteriană – cauza principală

Am spus anterior că gingivita și parodontoza reprezintă patologii inflamatorii. Răspunsul inflamator rezultă ca urmare a interacțiunii dintre bacteriile din cavitatea orală și sistemul imunitar al gazdei.

Bacteriile din cavitatea orală intră în alcătuirea plăcii bacteriene, un material alb-gălbui, moale, aderent de suprafețele dentare și nu numai (lucrări protetice, plombe, aparate ortodontice, limbă etc).

Placa bacteriană, în funcție de localizarea ei, poate fi placă bacteriană supragingivală (deasupra marginii gingivale libere) și placă bacteriană subgingivală (sub marginea gingivală liberă).

Dacă pentru apariția cariilor dentare, placa bacteriană supragingivală joacă un rol esențial în apariția cariilor, în etiologia gingivitei și a parodontozei, placa bacteriană subgingivală poate fi incriminată.

În imaginea de mai jos se observă placa bacteriană subgingivală, reprezentată cu galben, localizată pe suprafața dintelui, la nivelul șanțului gingival. De asemenea, se poate observa reprezentată gingia inflamată (roșie, mărită de volum).

De asemenea, placa bacteriană supragingivală care se poate acumula în cantități mari la limita cu marginea gingivală liberă, ca urmare a unei igiene orale slabe sau incorecte, poate determina inflamarea gingiilor.

În imaginea următoare observați depozitele de placă supragingivală din imediata vecinătate a gingiei care este roșie, mărită de volum și hemoragică.

Placa bacteriană se formează în mod continuu. La 2 ore de la periajul dentar, începe să se formeze din nou, urmând ca la 2 zile de la apariția ei, aceasta să își dubleze masa. La 30 de zile devine placă bacteriană matură cu o cantitate foarte mare de germeni. Pe lângă bacterii, în compoziția plăcii bacteriene există protozoare, celule, resturi alimentare.

Cum acționează bacteriile asupra țesuturilor de susținere a dintelui?

Pentru a se apăra, țesuturile de susținere a dintelui au un răspuns inflamator atunci când placa bacteriană nu este îndepărtată.

În țesuturi, se observă o crește a numărului de neutrofile, macrofage, plasmocite, limfocite T și B. Aceste celule produc enzime care au efect distructiv asupra țesuturilor. Spre exemplu, neutrofilele produc colagenază, o enzimă care degradează colagenul din țesutul conjunctiv al gingiei. Aceasta este dealtfel leziunea inițială la nivelul țesutului gingival ce apare la 4 zile de la debutul acumulării plăcii bacteriene. De asemenea, bacteriile eliberează produși cu rol distructiv asupra țesuturilor.

Inițial este afectată gingia. Ulterior, fără intervenție terapeutică, inflamația poate evolua către țesuturile profunde de susținere a dintelui, având loc pierderea legăturii dintre dinte și gingie (joncțiune dento-gingivală), osul alveolar se va resorbi, ajungându-se până la pierderea dinților, în stadiile avansate ale bolii.

Factori favorizanți

Factorii favorizanți sunt acei factori care contribuie la instalarea bolii parodontale, la evoluția ei și la apariția recidivelor.

Putem vorbi de factori favorizanți locali, care fac placa bacteriană mai rezistentă și mai greu de îndepărtat (tartrul dentar, cariile, malocluzia etc) și despre factori favorizanți generali/sistemici care modifică răspunsul imun al oganismului (boli generale, medicamente, factori ereditari).

Ceea ce trebuie să rețineți este că fără componenta bacteriană (în condițiile unei igiene orale corecte), factorii favorizanți nu ar putea să declanșeze îmbolnăvirea gingiilor.

Concluzie

Placa bacteriană (alcătuită în mare parte din bacterii), în special cea localizată subgingival, dacă nu este îndepărtată prin mijloace de igienă orală adecvate*, va produce un răspuns inflamator din partea gazdei.

Astfel că la nivel gingival vom vorbi despre gingivită (inflamația gingiei), iar dacă infecția avansează, patologia va purta numele de parodontită marginală (parodontoză). Pacientul va observa că gingiile lui îi sângerează, sunt umflate, roșii, se detașează de dinte, sunt dureroase la periaj, respectiv poate observa retracții gingivale, că dinții și-au modificat poziția, se mișcă și, în cele din urmă cad.

_______________________________

Am menționat anterior că fără mijloace de igienă orală adecvate, bacteriile vor determina inflamarea gingiilor. Haideți să vedem care sunt aceste mijloce.

Ce trebuie să faci pentru a nu avea gingivită/parodontoză?

Deși răspunsul acestei întrebări face subiectul altui capitol, și anume “Prevenția gingivitei și a parodontozei” țin să menționez câteva aspecte pentru a sublinia faptul că gingivita și parodontoza reprezintă patologii infecțioase care pot fi prevenite prin simpla îndepărtare a cauzei, adică a bacteriilor.

Cum putem face asta?

Pentru a nu lungi foarte mult articolul, vă las punctat ce ar trebui să facă fiecare dintre noi pentru a ne păstra gingiile sănătoase. Fiecare punct va fi detaliat în articolul de prevenție a bolii parodontale.

1. Folosirea aței dentare

2. Periaj dentar cu tehnica corectă

3. Corectarea dietei

4. Înlăturarea factorilor favorizanți locali

5. Controlul factorilor favorizanți generali (sistemici)

Cui trebuie să te adresezi dacă gingiile tale sângerează?

Dacă ai manifestări de gingivită/parodontoză (sângerări gingivale, retracții gingivale) trebuie să te adresezi medicului parodontolog.

Parodontologia este ramura Medicinei Dentare care se ocupă cu studiul structurilor ce mențin dintele în os și cu prevenirea și tratarea gingivitei și a parodontozei.

Articol scris de dr. Diana Ciovîrtă, medic stomatolog și parodontolog.

În următorul articol voi vorbi despre factorii favorizanți ai gingivitei și ai parodontozei. Până atunci…

Zâmbim împreună!