Ce este tartrul dentar?

Pentru a înțelege de ce avem nevoie de detartraj, trebuie să înțelegem ce este tartrul dentar.

Tartrul dentar reprezintă un compus organo-mineral, foarte aderent de suprafețele dentare, care se formează prin mineralizarea plăcii bacteriene. De reținut este că tartrul dentar se poate depune și pe structuri solide, precum lucrările protetice sau aparatele ortodontice.

Mult timp s-a considerat că tartrul dentar reprezintă factorul etiologic în apariția și evoluția gingivitei sau bolii parodontale. Astăzi, cauza îmbolnăvirii parodontale este considerată a fi placa bacteriană. Însă, tartrul dentar ocupă un loc fruntaș în lista factorilor favorizanți ai îmbolnăvirii țesuturilor de susținere ale dinților.

Ce este detartrajul?

Odată constituit, tartrul nu mai poate fi îndepărtat prin simplul periaj dentar. Singura modalitate prin care poate fi înlăturat este detartrajul.

Detartrajul reprezintă o manoperă profilactică și/sau terapeutică prin care se îndepartează tartrul dentar supra- și subgingival și, odată cu acesta, încărcătura microbiană din compoziția tartrului.

Inițial, se folosește un aparat de detartraj cu ultrasunete, care îndepărtează blocurile mari de tartru dentar. Ulterior, cu ajutorul unui instrumentar manual specific, se va înlătura tartrul din zonele greu accesibile.

După îndepărtarea tartrului, suprafețele dentare necesită o lustruire minuțioasă, realizată printr-un periaj dentar profesional și o procedură denumită Air-Flow. Pe lângă beneficiile estetice de îndepărtare a petelor colorate de pe suprafața smalțului, această etapă ajută și la prevenirea depunerii ulterioare de placa bacteriană, prin îndepărtarea porozităților.

Medicul stomatolog poate aprecia cât de frecvent trebuie să realizezi detartrajul, dar, de regulă, acesta se face o dată la 6 luni. Este foarte important de știut că igienizarea profesională efectuată de către medicul stomatolog nu trebuie să înlocuiască periajul dentar zilnic.

De ce avem nevoie de detartraj dentar?

Fiindcă am înțeles ce este tartrul dentar și ce presupune detartrajul, putem discuta despre motivele pentru care tartrul dentar nu trebuie să existe pe dinții noștri. Așadar, în favoarea detartrării dentare stau următoarele argumente:

1. Legătura strânsă între tartrul dentar și placa bacteriană

Tartrul dentar este acoperit în permanență de microorganisme care exercită o agresiune continuă asupra structurilor parodontale. Prezența bacteriilor determină reacții inflamatorii cronice, care se traduc, în principial, prin sângerare gingivală și durere în timpul periajului dentar.
Deși tartrul dentar subgingival nu este vizibil, acesta are efectul cel mai nociv asupra sănătății parodontale. Bacteriile din componența tartrului subgingival produc distrucții tisulare grave, ce pot conduce la pierderea progresivă a dinților.

2. Tartrul dentar exercită o acțiune mecanică asupra țesuturilor parodontale

Suprafața rugoasă a tartrului și creșterea în volum a acestuia irită țesuturile parodonțiului marginal, putându-se agrava cu pierderea legăturii dintre dinte și gingie (pierderea atașării inserției epiteliale) și retracții gingivale. Problemele nu se opresc aici, întrucât retracțiile gingivale sunt însoțite de senzații dureroase la contactul cu alimente reci (în special) sau calde, acre sau dulci. De asemenea, pacienții se pot confrunta cu o respirație urât mirositoare, un număr mare de carii dentare, pierderea vitalității dentare sau abcese parodontale marginale.

3. Tartrul dentar împiedică accesul mijloacelor de curățire artificială și de autocurățire

Prezența unui volum crescut de tartru pe suprafețele dentare nu permite pacientului să efectueze un periaj corect și împiedică accesul aței dentare. Acest lucru conduce la acumularea unei cantități și mai mari de placă bacteriană și înrăutățirea stării de sănătate dentară și parodontală.

Dacă au trecut mai mult de 6 luni de când ai făcut ultima igienizare dentară profesională, nu mai aștepta! Contactează-ți acum medicul stomatolog pentru a te programa. Ai grijă de sănătatea dinților tăi!

Zâmbim împreună!